Ceri informații de la o instituție publică

Ce poți cere

Orice persoană poate cere informații de interes public: tot ce privește activitatea unei instituții publice sau rezultă din ea. Nu contează forma: hârtie, fișiere sau altceva.

De exemplu: contractele încheiate de primărie, bugetul și cheltuielile, deciziile, rapoartele, numele celor din conducere. Nu trebuie să spui de ce vrei informațiile. Legea cere în cerere doar instituția, informația, numele tău, semnătura și adresa pentru răspuns.

Trebuie să-ți răspundă:

• instituțiile care folosesc bani publici: primării, consilii județene, ministere, agenții, școli și spitale publice;
• regiile autonome și firmele în care statul sau primăria are majoritatea;
• operatorii de servicii publice locale, de exemplu apă și canalizare sau salubrizare;
• partidele politice, federațiile sportive și asociațiile de utilitate publică finanțate din bani publici.

Atenție: Dacă ceri o aprobare, un certificat, o autorizație sau rezolvarea unei probleme, aceea nu e o cerere de informații publice. Instituția o poate trata ca petiție și trebuie să-ți spună asta în 5 zile.

Ce nu poți primi

Legea scoate de la acces liber doar câteva categorii (art. 12):

• informațiile secrete (clasificate) despre apărarea țării, siguranța și ordinea publică;
• deliberările autorităților și informațiile despre interesele economice și politice ale României, dacă sunt clasificate;
• informațiile comerciale sau financiare care, făcute publice, ar încălca proprietatea intelectuală sau industrială ori concurența loială;
• datele personale ale cuiva, potrivit legii;
• informațiile dintr-o anchetă penală sau disciplinară, dacă publicarea ar strica ancheta, ar dezvălui surse confidențiale sau ar pune în pericol viața ori sănătatea cuiva;
• informațiile dintr-un proces, dacă publicarea ar afecta judecata corectă sau interesul legitim al uneia dintre părți;
• informațiile a căror publicare ar afecta protecția tinerilor.

Informațiile care ascund încălcarea legii de către o instituție nu pot fi secretizate. Dacă un document are și părți exceptate, instituția trebuie să-ți dea restul, cu acele părți acoperite.

Ce îți trebuie

• numele și adresa instituției: le găsești pe site-ul ei, la „Informații de interes public” sau la „Contact”;
• emailul instituției, dacă trimiți pe email (tot acolo);
• ce vrei să afli, cât mai concret;
• adresa ta de email sau adresa poștală la care vrei răspunsul.

Nu îți trebuie CNP-ul: nici legea, nici modelul oficial nu îl cer.

Pașii

1. Completezi cererea. Aici, cu întrebările de mai jos, sau de mână, după model.
2. Semnezi, dacă o trimiți pe hârtie. Pe email, semnătura de mână nu e obligatorie: lipsa ei nu e un motiv să nu-ți răspundă.
3. Trimiți cererea. Pe email, prin poștă (recomandat, cu confirmare de primire) sau la registratură, ghișeul unde se depun actele. Păstrezi o copie.
4. Primești numărul de înregistrare. Instituția ți-l spune pe loc sau pe email. Pentru o cerere trimisă prin poștă, ți-l spune doar dacă îl ceri. Notează-l: îți trebuie dacă nu primești răspuns.
5. Primești răspunsul. În 10 zile de la înregistrare. Dacă îi trebuie mai mult, instituția te anunță în scris în aceste 10 zile și îți răspunde în cel mult 30. Un refuz trebuie motivat și trimis în 5 zile.

Unde trimiți

La instituția care are informația. Dacă ai greșit instituția, ea trebuie să trimită cererea, în 5 zile, celei care o are și să te anunțe.

Pe email, caută pe site adresa pentru informații publice, dacă instituția are una separată. Termenele curg chiar dacă nu pomenești Legea nr. 544/2001 în cerere.

Cum primești răspunsul și cât costă

• Răspunsul vine în scris, pe email sau pe hârtie, cum ai cerut.
• Dacă informația există într-un fișier care se poate modifica (Word, Excel), o poți cere și așa.
• Pe email nu plătești nimic. Pe hârtie plătești doar copiile: cel mult 0,05% din salariul minim pe o pagină, adică 2,16 lei din iulie 2026.
• Dacă informația e deja publicată, de exemplu pe site, instituția îți spune în 5 zile unde o găsești, cu legătura spre pagină.

Dacă te refuză, îți dă doar o parte sau nu-ți răspunde la timp, ai 30 de zile pentru reclamație: Nu ți-au răspuns sau te-au refuzat.

Greșeli care te costă

• Să ceri prea general, de exemplu „toate documentele”. Scrie exact ce document sau ce informație vrei, ca instituția să o poată găsi.
• Să amesteci în aceeași cerere întrebări cu o cerere de aprobare sau o reclamație. Pentru acestea fă o cerere separată.
• Să nu păstrezi copia cererii și dovada trimiterii: emailul trimis, confirmarea de primire, numărul de înregistrare.
• Să aștepți prea mult după ce trece termenul de răspuns. Pentru reclamație ai 30 de zile, iar pentru tribunal tot 30, din aceeași zi.

Modelul cererii

Acesta e modelul oficial din anexa nr. 4 la normele aprobate prin HG nr. 123/2002, cu locurile goale între paranteze. Folosirea lui e facultativă: instituția nu te poate refuza dacă scrii cererea altfel.