Poți cere ajutorul dacă nu poți plăti costurile unui proces fără să pui în pericol traiul tău și al familiei tale. Se acordă în procese civile, de familie, de muncă, de pensii sau cu instituțiile statului. Nu se acordă în procesele penale.
Îl poți cere oricând în timpul procesului, fie că tu l-ai pornit, fie că ai fost chemat în judecată. Îl poți cere și înainte să pornești procesul sau ca să pui în executare o hotărâre câștigată.
Atenție: Pentru apel sau recurs faci o cerere nouă, la instanța care a dat hotărârea, înainte să treacă termenul de apel sau de recurs. După termen, cererea nu mai poate fi primită.
Atenție: Dacă instanța ți-a cerut printr-o hârtie să plătești taxa de timbru, ai 5 zile de la primire ca să ceri scutire, reducere sau rate. Dacă nici nu plătești, nici nu ceri ajutor, cererea ta poate fi anulată.
Dacă ai nevoie doar de sfatul unui avocat, fără proces, nu mergi la instanță. Ceri „asistență extrajudiciară” la Serviciul de asistență judiciară al baroului din județ.
Cât poate câștiga familia ta
Contează venitul net (banii primiți în mână) al întregii familii în ultimele două luni dinaintea cererii, împărțit la numărul de membri.
Sub 1.081,25 lei de persoană pe lună: statul plătește tot.
Sub 2.162,50 lei de persoană pe lună: statul plătește jumătate.
Peste aceste sume: poți primi ajutor pe măsura nevoii, dacă procesul te-ar costa prea mult față de ce câștigi și ce cheltuiești.
Sumele sunt un sfert și jumătate din salariul minim brut, care e 4.325 lei din 1 iulie 2026. Când crește salariul minim, cresc și ele.
Un exemplu: în ultimele două luni, pensia ta a fost de 1.800 lei, iar a soției de 1.500 lei. Împreună, 3.300 lei pe lună, adică 1.650 lei de persoană. E sub 2.162,50 lei, deci statul poate plăti jumătate.
Familia înseamnă: soțul sau soția; copiii sau nepoții sub 18 ani pe care îi întreții; cei între 18 și 26 de ani care învață și pe care îi întreții; persoana cu care locuiești și ții gospodăria, cu copiii ei pe care îi întreții.
La venit se socotesc salariile, pensiile, indemnizațiile, chiriile primite, câștigul dintr-o afacere și orice alt venit care vine regulat. Se ține seama și de ce plătești regulat pentru nevoile de bază, de exemplu chiria sau pensia de întreținere.
Venitul nu contează dacă o lege specială îți dă dreptul la asistență juridică gratuită din cauza unei situații anume: de exemplu, ești minor, ai un handicap sau un anumit statut. Atunci primești ajutorul doar pentru drepturile legate de acea situație.
Ce plătește statul și ce nu
avocatul care te reprezintă și te apără, numit de barou sau ales de tine;
expertul, traducătorul sau interpretul, dacă instanța îi încuviințează (îi aprobă);
executorul judecătoresc, când pui în executare o hotărâre;
taxa de timbru: scutire (nu o plătești deloc), reducere, plata în rate sau mai târziu.
Le poți cere pe toate sau doar pe unele. Pentru avocat, expert, traducător, interpret și executor, statul plătește cel mult echivalentul a 10 salarii minime brute într-un an.
Ajutorul nu plătește cheltuielile celeilalte părți. Dacă pierzi procesul, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți rămân în sarcina ta.
Instanța poate refuza ajutorul când:
cererea e făcută abuziv;
costul ajutorului e mult prea mare față de valoarea procesului;
ce ceri în proces nu e un interes legitim sau încalcă ordinea publică ori Constituția;
ceri despăgubiri pentru imagine, onoare sau reputație, fără să fi avut o pagubă materială;
procesul vine din afacerea ta sau dintr-o activitate independentă (de exemplu, ca PFA).
Ce îți trebuie
numărul dosarului, dacă procesul a început (e pe citație), sau hotărârea, dacă vrei să faci apel ori recurs;
datele celui care cere ajutorul: numele, CNP-ul și adresa;
cât au primit net toți cei din familie în ultimele două luni și actele care o dovedesc: adeverințe de salariu, cupoane de pensie, extrase de cont, decizii de ajutor social;
dovezile pentru ce plătești regulat, dacă vrei să le arăți: contractul de închiriere, hotărârea de pensie de întreținere;
dacă ai mai primit ajutor public judiciar în ultimele 12 luni: în ce formă, pentru ce dosar și ce sumă. Formularul de aici face declarația cerută de lege.
Instanța îți poate cere și alte acte. De exemplu: livretul de familie, certificatele de naștere ale copiilor, certificatul de handicap, o dovadă despre bunurile tale.
Pașii
Completezi cererea. Aici, cu întrebările de mai jos, sau de mână, după model. Sub cerere e declarația despre ajutorul primit în ultimele 12 luni.
Faci copii după dovezile de venit. Pe fiecare copie scrii „conform cu originalul” și semnezi.
Semnezi cererea și declarația. De mână. Dacă o completezi pentru un părinte, semnează el, nu tu.
Depui cererea la instanță. La registratură, prin poștă sau pe email. Nu plătești taxă și nu ai nevoie de avocat ca s-o depui.
Instanța hotărăște. Fără să te cheme la instanță. Îți poate cere lămuriri sau alte acte. Primești acasă o încheiere (hotărârea judecătorului).
Unde depui
Cererea nu se depune după adresa ta, ci la instanța care se ocupă de proces:
dacă procesul a început: la instanța care îl judecă, cu numărul dosarului;
dacă vrei să pornești un proces: la instanța la care îl vei porni, înainte de cererea de chemare în judecată sau odată cu ea;
pentru apel sau recurs: la instanța care a dat hotărârea, chiar dacă apelul îl judecă altă instanță;
pentru executor: la judecătoria din zona în care locuiește cel care îți datorează (instanța de executare).
Numai dacă instanța nu se poate stabili după aceste reguli, cererea merge la judecătoria din zona în care locuiești.
Adresa și emailul instanței le găsești pe pagina Instanțele.
Atenție: Dacă trimiți cererea în ultima zi a unui termen: pe email, ajunge să o trimiți până la ora 24. Prin poștă, recomandat, contează data de pe recipisă.
Ce se întâmplă după
Judecătorul hotărăște fără să cheme părțile. Îți poate cere lămuriri sau alte acte.
Dacă primești avocat, baroul îl numește și îți comunică numele lui. Poți cere un anumit avocat, dacă acesta e de acord.
Dacă cererea îți e respinsă, poți cere reexaminarea în 5 zile de la primirea încheierii. O judecă alți judecători.
Pentru apel sau recurs, termenul se oprește când depui cererea și începe din nou de când primești încheierea. Dacă primești avocat, începe din nou de când e numit avocatul.
Termenul de apel sau de recurs se oprește o singură dată și doar dacă dovezile de venit ajung la instanță în cel mult 10 zile.
Dacă câștigi, cealaltă parte plătește statului ce a avansat pentru tine.
Dacă pierzi, ce a plătit statul rămâne de regulă al statului. Poți fi obligat să dai banii înapoi doar dacă ai pierdut din neglijență sau ai făcut procesul abuziv.
Dacă în urma procesului primești bunuri sau bani de peste 10 ori mai mult decât ajutorul primit, trebuie să-l dai înapoi.
Ajutorul încetează dacă situația ta se îmbunătățește cât să poți plăti singur.
Greșeli care te costă
Să ceri ajutor pentru apel sau recurs după ce a trecut termenul lor. Cererea trebuie depusă înăuntrul lui.
Să depui cererea pentru apel fără dovezile de venit și să nu le aduci în 10 zile. Atunci termenul de apel nu se oprește.
Să lași să treacă cele 5 zile de la hârtia prin care instanța îți cere taxa de timbru.
Să crezi că ajutorul plătește și cheltuielile celeilalte părți. Dacă pierzi, acelea rămân în sarcina ta.
Să ascunzi venituri. Dacă instanța descoperă că ai cerut cu rea-credință, dai banii înapoi și plătești o amendă de până la 5 ori suma.
Să semnezi tu în locul celui care cere ajutorul.
Modelul cererii
Acesta e textul pe care îl completezi mai sus, cu locurile goale între paranteze. Îl poți copia și de mână. Din lista de ajutoare păstrezi doar ce îți trebuie.
Nu e un formular oficial: pentru cererea în România legea nu dă un formular, ci spune ce trebuie să cuprindă. Modelul urmează exact ce cere legea.
Dosarul nr. [numărul, dacă procesul a început]
Către [instanța]
Domnule Președinte,
Subsemnatul(a) [numele și prenumele], CNP [CNP], cu domiciliul în [adresa completă], parte în procesul [numărul dosarului sau ce vrei să ceri și de la cine],
formulez prezenta
Cerere de acordare a ajutorului public judiciar
prin care vă rog să-mi acordați ajutor public judiciar, potrivit O.U.G. nr. 51/2008, în acest proces, sub următoarele forme:
plata onorariului unui avocat care să mă reprezinte și să mă asiste (art. 6 lit. a);
plata expertului, traducătorului sau interpretului, dacă vor fi folosiți în proces cu încuviințarea instanței (art. 6 lit. b);
scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru sau, dacă instanța apreciază că scutirea nu se poate acorda, reducerea, eșalonarea ori amânarea plății acestora (art. 6 lit. d).
Situația mea materială
Familia mea, în sensul art. 5 din O.U.G. nr. 51/2008, are [numărul] membri, cu mine: [cine sunt ceilalți]
În ultimele două luni dinaintea cererii, veniturile nete ale familiei mele au fost de [suma] lei în luna trecută și de [suma] lei în luna dinaintea ei. Veniturile provin din: [de unde vin banii]
Nu pot face față cheltuielilor pe care le presupune procesul fără să pun în pericol întreținerea mea și a familiei mele.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozițiile art. 4, 6, 8 și 11–14 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Anexez
copii ale dovezilor de venit: [ce acte atașezi];
declarația pe propria răspundere privind ajutorul public judiciar primit în ultimele 12 luni (mai jos).
Data: ____________Semnătura: ____________[numele]
Declarație pe propria răspundere
Subsemnatul(a) [numele și prenumele], CNP [CNP], declar pe propria răspundere că:
în ultimele 12 luni [nu am mai beneficiat / am mai beneficiat] de ajutor public judiciar [în ce formă, pentru ce dosar și ce sumă];
veniturile arătate în cererea de mai sus sunt toate veniturile mele și ale familiei mele.